Concluzii ale Întâlnirii Preşedinţilor Conferinţelor Episcopale din Europa de Sud-Est, Chişinău (R.Moldova), 25-28 februarie 2010

Preşedinţii Conferinţelor Episcopale din Europa de Sud-Est s-au adunat anul acesta în perioada 25-28 februarie la Chişinău pentru a reflecta pe tema „Drepturile catolicilor în societatea în care sunt în minoritate. Contribuţia catolicilor la realizarea binelui comun în societate: dificultăţi şi noi provocări”

Contactul direct cu tânăra Biserică din Moldova sub conducerea episcopului său Anton Coşa dar si întâlnirea cu o parte a clerului şi a persoanelor consacrate, precum şi cu numeroşi laici ne-a impresionat cu atat mai mult cu cat această minoritate catolică reuşeşte să acţioneze la nivel caritativ/asistenţial (bătrâni, copii, studenţi) dar şi pentru bunele relaţii pe care le dezvoltă atât cu Biserica Ortodoxă cât şi cu autorităţile civile

Elementul comun Bisericilor noastre Sud-est europene constă în a ne găsi în minoritate în interiorul unor ţări cu majoritate ortodoxă sau islamică. Mai înainte de a se considera parte a unei minorităţi religioase, mai este necesar ca credincioşii noştri să aibă cunoştiinţa că sunt cetăţeni cu titlu plin în ţara lor de apartenenţă, cerând să fie consideraţi ca atare. Experienţa minorităţii are o variabilitate proprie, deoarece se plasează de regulă în cadrul unor ţări cu o democraţie tânără şi cu un trecut politic conflictual: ţări în care este mare riscul de a trece de la un totalitarim ideologic la un totalitarism de piaţă sau de consum.

Prezenţa în acest areal a diferitelor entităţi etnico-religioase care încă nu s-au inegrat întru totul între ele, poate fi moitiv de conflict. În asemenea ţări spaţiul minorităţii catolice este ipotecat de ideea unei biserici naţionale care identifică apartenenţa la un grup etnic cu o apartenenţa religioasă proprie. Ţinem cont că situaţia minorităţii religioase în care ne găsim poate constitui din diferite motive o sfidare şi conflict. E o sfidare în măsura în care, într-o lume cu credinţă şi tradiţii diferite, suntem chemaţi să trăim credinţa noastră într-un mod mult mai responsabil. Suntem chemaţi să rezolvăm problema identităţii şi a pluralităţii religioase fără să renunţăm la adevărurile noastre de credinţă, capabili fiind de asemenea să asimilăm ceea ce găsim pozitiv în alte experienţe religioase. Atitudinea pluralistă nu relativizează convingerile noastre religioase, dar înlătură veninul absolutismului şi al intoleranţei. Misiunea unei minorităţi poate fi ca a drojdiei în aluat. Este vorba de transformare, de creştere, fermentare. Dar misiunea interioară este cea de mărturie, aşa cum o fac martirii.

Suntem convinşi că aflându-ne în minoritate, putem mărturisi şi face mult, fiindu-ne oferit exemplul micii Biserici din Moldova. Exercitarea activităţii caritative, de asistenţă şi educaţionale este un mediu în care Bisericile noastre acţionează în mod eficace pentru realizarea binelui comun, dobândind în acelaşi timp consimţământ şi stimă care nu sunt căutate în mod special, dar ca urmare a priorităţilor dictate de Evanghelie şi de nevoile reale ale poporului nostru. Tocmai acest cadru al solidarităţii ne îndeamnă să ne exprimăm cu o vie recunoştinţă mulţumirea noastră atâtor Biserici surori şi organisme catolice fără al căror ajutor nu s-ar fi putut realiza ceea ce s-a făcut. În construirea societăţii civile şi religioase în ţările noastre semnalăm necesitatea de a folosi mijloacele media pentru a ne face auzită vocea şi pentru a susţine o dezvoltare pluralistică cu o sintonie de voci.

Suntem conştienţi că ţările şi popoarele noastre îl doresc şi au nevoie mai ales de Dumnezeu şi de noutatea Evangheliei şi şi simţim responsabilitatea de a creea şi a face să crească „lucrători” de evanghelizare şi viaţă creştină, în care se face experienţa familiei catolice universale; de dialogul ecumenic; de colaborare între religii; de educare şi formare; de producţie culturală. Oprele de solidaritate, iluminate de către doctrina socială a Bisericii sunt pentru această regiune a Europei un loc privilegiat de mărturie a Evangheliei. Vrem în mod particular să deschidem asupra Europei orizontul Eternităţii astfel încât, existenţa umană să-şi găsească plinătatea şi sensul.

Pe acest drum condu-ne tu, Maria, Mama Bunului Sfat, patroana diecezei de Chişinău.


Preşedinţii Conferinţelor Episcopale din Europa de Sud-Est participanţi la întâlnire:

Albania - S.E.R. Mons. Lucjan Avgustini
Bosnia Erzegovina - S.Em. Vinko Card. Puljic
Bulgaria - S.E.R. Mons. Christo Proykov
Cipro - S.E.R. Mons. Youssef Soueif
Moldavia - S.E.R. Mons. Anton Cosa
Romania - S.E.R. Mons. Ioan Robu
SS. Cirillo e Metodio (Serbia e Montenegro - Macedonia) - S.E.R. Mons. Stanislav Hocevar
Turchia - S.E.R. Mons. Luigi Padovese