Cuvântul vestește o lumină care apare în întuneric. Profetul Isaia i se adresează unui popor rănit, umilit, care umblă în întuneric. Dumnezeu nu le înlătură imediat dificultățile, ci aprinde o lumină care schimbă direcția drumului lor.

Isus își începe misiunea în Galileea, o zonă de frontieră, o periferie uitată. Prima sa proclamație este esențială: „Convertiți-vă”, adică schimbați direcția, pentru că Dumnezeu este aproape. Chemarea primilor discipoli este imediată și concretă: pescari, plase, bărci. Isus nu îi cheamă după ce au devenit perfecți, ci așa cum sunt. Le cere un singur lucru: să-l urmeze. De care „plase” ne cere Domnul să ne detașăm? Sunt necesare gesturi concrete de convertire.

Sfântul Paul, în scrisoarea sa către corinteni, ne amintește că a-l urma pe Cristos înseamnă a nu ne diviza, a nu construi grupuri opuse. Nu noi suntem centrul, ci Cristos cel răstignit. Credința noastră construiește comuniune sau diviziune? Atunci trebuie să promovăm comuniunea, evitând judecățile și diviziunile.

Pentru a ne înțelege vocația, trebuie să rămânem în prezența lui Isus, pentru ca lumina lui să ne atingă. Psalmul 26 afirmă acest lucru: „Domnul este lumina şi mântuirea mea.” (Ps 26) Suntem chemați să mărturisim cu simplitate despre lumina Evangheliei.

Astăzi celebrăm „Duminica Cuvântului lui Dumnezeu”, instituită de Papa Francisc pentru a acorda o atenție mai mare Cuvântului revelat care ne călăuzește pe drumul nostru de credință. 

C. L.