În solemnitatea Înălțării Domnului, episcopul de Chișinău a prezidat Sfânta Liturghie în Catedrală și a ținut și o cateheză profundă despre semnificația sărbătorii asupra beneficiilor spirituale pe care le generează în conștiința credincioșilor.

La începutul liturghiei, PS Anton a amintit pe scurt importanța solemnității celebrate: „Solemnitatea de azi ne amintește că se apropie de sfârșit Timpul Pascal. Dar chiar dacă se apropie de final asta nu înseamnă că și Paștele vieții noastre se sfârșește și că nu mai trebuie să continuăm să trăim în lumina învierii Domnului prin împlinirea zilnică a promisiunilor noastre de la botez”.

Mesajul Înălțării este o chemare la speranță, după cum a comentat episcopul, făcând referință la cuvintele rostite de Isus și consemnate în textul Evangheliilor: „Bărbați galileeni, de ce stați privind la cer? Acest Isus, care a fost înălțat de la voi la cer, va veni tot așa cum l-ați văzut mergând spre cer” (Fap 1,11). Aceste cuvinte ale îngerului nu sunt un reproș adresat discipolilor. Sunt o încurajare, sunt o expresie de speranță care până azi îi face pe toți creștinii să aștepte întoarcerea Regelui Isus. Iar speranța, așa cum spune și mottoul Anului Jubiliar pe care-l trăim, „nu înșală” (Rom 5,5)”.

În cadrul Predicii, episcopul a subliniat cele trei daruri spirituale pe care Înălțarea le oferă credincioșilor. În primul rând, darul Cuvântului, din care să se extragă mesajul lui Dumnezeu, care vorbește și astăzi poporului său: „De aceea, dacă vrem să-l avem pe Isus zi de zi alături de noi trebuie să avem Sfânta Carte la inimă, să citim din ea, să medităm la ce ne spune ea, să ne hrănim cu învățătura ei, pentru că cuvintele din ea sunt „cuvintele vieții veșnice” (In 6,68)”.

Al doilea dar este binecuvântarea, gest pe care Isus îl face în momentul în care se înalță la cer, iar binecuvântarea se referă la valoarea sacramentelor vieții creștine: „Pentru a vedea al doilea tablou al acestui triptic să ne amintim ce-a făcut Isus înainte de înălțarea sa la cer. Sfântul Luca ne-a spus în Evanghelie: „I-a scos [pe discipoli] până spre Betania și, ridicându-și mâinile, i-a binecuvântat” (Lc 24,50). Părtași ai acestei binecuvântări au fost nu doar apostolii, ci și noi și o primim prin sfintele sacramente”.

Al treilea dar este chipul lui Dumnezeu în noi, un dar care trebuie prețuit: „Și am ajuns la al treilea tablou al tripticului; și în acest tablou suntem pictați fiecare dintre noi. Uitându-ne în oglindă, avem posibilitatea să vedem chipul lui Isus; privind la oamenii din jur iarăși îl putem vedea pe Isus. Doar că există câte o condiție pentru fiecare din aceste două posibilități. Ca să vedem chipul lui Isus în noi nu trebuie să-l pierdem prin păcat; dacă vrem să-l vedem în aproapele trebuie să-l iubim pe aproapele. Iar dacă ne mai întrebăm cine este aproapele nostru, să ne amintim de bunul samaritean. „Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți!” (Mc 12,31), ne învață Isus, adică să avem între noi iubire. Iar acolo unde este iubire acolo este Dumnezeu, iar acolo unde este Dumnezeu, diavolul nu are nicio putere”.

La sfârșitul liturghiei, PS Anton l-a felicitat pe părintele Gabriel Cochiorca, vicar parohial, care și-a sărbătorit ziua de naștere.

C. L.