„Domnul să dea răsplată meritată celor care m-au iubit și vor continua să se roage pentru mine”. Cu aceste cuvinte își încheia Sfântul Părinte Papa Francisc testamentul spiritual lăsat posterității. Și, așa cum îndemna la finalul oricărui Angelus sau Regina coeli, lumea nu a încetat să se roage pentru el. Și o face și acum, când papa s-a întors în Casa Tatălui.

Și Dieceza de Chișinău, încă din primele clipe ale alegerii sale ca urmaș al sfântului Petru, la 13 martie 2013, s-a rugat necontenit pentru el la fiecare sfântă Liturghie, ca și în rugăciunile personale ale fiecărui credincios. O face și acum în toate bisericile și capelele Bisericii noastre locale.

Papa Francisc a fost un pontif al celor marginalizați, al celor aflați la periferia societății; și, ca păstor suprem, a avut o predilecție aparte pentru Bisericile locale aflate la marginea sau dincolo de marginile lumii catolice. Nici Dieceza de Chișinău nu a fost o excepție. Iar dovadă o servesc cuvintele pe care credincioșii catolici din Republica Moldova le-au ascultat ca fiindu-le adresate lor, direct sau prin alte persoane, de Sfântul Părinte, răspunsul lor fiind mereu rugăciunea, dar și diverse mesaje care, prin Preasfințitul Anton Coșa, i-au fost transmise Papei Francisc.

Doresc să țes în continuare un scurt istoric al legăturii Papa Francisc – Dieceza de Chișinău, nu înainte însă de a oferi câteva informații despre cine a fost acest „papă al milostivirii și al speranței”.

Papa Francisc: scurtă biografie

„Se pare că ai mei confrați cardinali au mers să-l ia [pe episcopul Romei] aproape până la capătul lumii”. Cu aceste cuvinte se adresa în seara zilei de 13 martie 2013 noul ales Papă Francisc omenirii, „la capătul lumii” însemnând Argentina, mai exact Buenos Aires, acolo unde s-a născut Jorge Maria Bergoglio la 17 decembrie 1936, într-o familie modestă: tatăl – Mario – lucra la căile ferate, iar mama – Regina – era casnică, ocupându-se și de educația celor cinci copii. După studii în tehnologia chimică, alege calea slujirii lui Dumnezeu și intră, în anul 1958, în noviciat la iezuiți. Studiază în Chili, iar în 1963 revine în Argentina, unde va preda literatura și psihologia.

Hirotonirea preoțească o primește la 13 decembrie 1969, următorii doi ani petrecându-i în Spania. La 22 aprilie 1973 depune voturile perpetui în Societatea lui Isus, peste puțin timp fiind numit provincial al iezuiților din Argentina. La 20 mai 1992, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop auxiliar de Buenos Aires, fiind consacrat în același an, la 27 iunie. La 3 iunie 1997 este promovat ca arhiepiscop coadiutor, iar după moartea cardinalului Antonio Quarracino, îi urmează acestuia ca arhiepiscop de Buenos Aires și primat al Argentinei. A fost creat cardinal de Papa Ioan Paul al II-lea la 21 februarie 2001, fiind ales al 266-lea papă al Bisericii Catolice la 13 martie 2013, fiind primul papă din America de Sud și primul care își ia numele Francisc. Inaugurarea solemnă a pontificatului s-a desfășurat la 19 martie, în Solemnitatea Sfântului Iosif.

În cei 12 ani de pontificat, Papa Francisc a efectuat 40 de vizite apostolice în Italia, numeroase vizite în parohiile Diecezei de Roma și 47 de călătorii apostolice în afara Italiei, vizitând 66 de națiuni. A beatificat 1.541 slujitori ai lui Dumnezeu și a canonizat 942 de fericiți. A publicat patru enciclice, și anume: Lumen fidei (29 iunie 2013), în Anul Credinței, pe care a început-o Papa Benedict al XVI-lea și pe care Francisc a finalizat-o; Laudato si’ (24 mai 2015), dedicată mediului înconjurător; Fratelli tutti (3 octombrie 2020), despre fraternitatea și prietenia socială; Dilexit nos (24 octombrie 2024), dedicată iubirii umane și divine a Inimii lui Isus. A proclamat două jubilee: cel extraordinar al Milostivirii (8 decembrie 2015 – 20 noiembrie 2016) și cel ordinal al Anului Sfânt 2025 (24 decembrie 2024 – 6 ianuarie 2026).

În anul 2013, revista Time l-a desemnat „personalitatea anului”; la 6 mai 2016 a primit premiul „Carol cel Mare” drept recunoaștere a eforturilor sale pentru „promovarea valorilor europene ale păcii, toleranței, compasiunii și solidarității”. Este mare maestru al Ordinului lui Cristos, al Ordinului „Pintenul de Aur”, al Ordinului „Pius al X-lea”, al Ordinului „Sfântul Grigore cel Mare” și al Ordinului „Sfântul Silvestru”, toate decorații vaticane. Dintre decorațiile internaționale amintesc: Marele Colier al Ordinului Național al Condorului Anzilor (Bolivia, 2015); Colierul Ordinului de Merit „Padre Luis Espinal Camps” (Bolivia, 2015); Colierul Ordinului Zayes (Emiratele Arabe Unite, 2019); Marele Cordon al Ordinului Ouissam Alaouite (Maroc, 2019); Medalia prezidențială a libertății (SUA 2025). Ca fapt interesant, în mai 2015, un soi de trandafir a fost numit în cinstea Papei Francisc de către Pepinierele „Paul Croix” (Franța)

A trecut la cele veșnice la ora 7.35, ora Italiei (8.35 ora Moldovei), la 21 aprilie 2025. Conform testamentului, a ales să fie înmormântat în Bazilica „Sfânta Maria cea Mare”.

Legătura Papei Francisc cu Dieceza de Chișinău

Pe lângă faptul că Dieceza de Chișinău, prin comuniunea de credință, este strâns legată de urmașul sfântului Petru, de-a lungul celor 12 de pontificat, numeroase au fost ocaziile care au arătat că această legătură este vie și se consolidează.

La 15 martie 2013, Preasfințitul Anton Coșa, episcop de Chișinău, i-a adresat Papei Francisc, nou alesul pontif, un mesaj de felicitare în numele întregii Biserici locale, scriindu-i că „Biserica Catolică din Moldova a primit cu mare bucurie binecuvântarea apostolică și salutul Sanctității Voastre în ziua alegerii pe Catedra lui Petru, putându-vă aclama cu entuziasm Papa Francisc. Îmbrățișarea voastră părintească a ajuns la conștiința noastră, a celor care credem în Cristos, hrănind speranța unei credințe vii și a unei iubiri active, pe lângă faptul de a consolida fidelitatea noastră față de Biserica una, sfântă, catolică și apostolică. Sfinte Părinte, catolicii din Moldova vă urează o slujire petrină și pastorală care să ne călăuzească pe noi toți de-a lungul drumului zidirii unei Biserici care să poată fi lumina lumii și speranța oamenilor”.

În ziua în care Papa Francisc își începea în mod solemn slujirea petrină, Mons. Cesare Lodeserto, pe atunci președintele Fundației „Regina Pacis”, actualmente vicarul general al Diecezei de Chișinău, s-a adresat Sfântului Scaun cu o scrisoare în care cerea permisiunea de a da numele Papei Francisc cantinei sociale deschise de respectiva fundație. Răspunsul Secretariatului de Stat a venit la 22 martie același an 2013 și specifica faptul că „Dacă Excelența Voastră [scrisoarea era adresată Preasfințitului Anton Coșa – n.n.] sunteți de acord, nu se vede nicio dificultate în a fi dată autorizația”. Totodată, substitutul Secretariatului, episcopul Angelo Becciu, îl ruga pe episcopul de Chișinău să transmită „binecuvântarea Sanctității Sale tuturor celor vor lua parte la inaugurarea amintitei structuri”.

În semn de recunoștință la această concesie a Sfântului Scaun, la 25 martie 2013, Preasfințitul Anton i-a adresat un mesaj de mulțumire Papei Francisc, menționând, după cuvintele de gratitudine, că „la liturghia din Duminica Floriilor, la începutul Săptămânii Sfinte, Sanctitatea Voastră ne-ați amintit cât este de importantă pentru cine crede «tinerețea credinței», pe lângă necesitatea de a fi în lume martori ai lui «Isus cel Bun». Fiți sigur că drumul acestei mici Biserici din Europa de Est va păstra mere în minte și inimă acest mesaj, pe lângă nevoia de a fi slujitorii celor săraci, care sunt marele dar pe care ni l-a făcut Dumnezeu pentru a putea crește în iubire”. Și își încheia episcopul mesajul cu urările pentru învierea lui Isus. 

De fapt, în anii următori nu a lipsit niciun Paște, niciun Crăciun, nicio aniversare a zilei de naștere sau a alegerii pe tronul pontifical în care Preasfințitul Anton Coșa, în numele său personal, al clerului și al întregului popor credincios din Dieceza de Chișinău să nu-i fi transmis Papei Francisc o felicitare și asigurările de rugăciune ale sale și ale întregii dieceze și de comuniune fraternă. De la Vatican, ca răspuns, mereu au venit mesaje din partea Secretariatului de Stat. Citez unul mai recent, din 5 mai 2023: „Excelență, Sfântul Părinte a apreciat urările pe care, în numele comunității diecezane, ați binevoit a le adresa cu ocazia sărbătorilor pascale. Sanctitatea Sa își exprimă recunoștința pentru expresiile de comuniune fraternă și, în timp ce vă încurajează să trăiți experiența Învierii Domnului împărtășind-o și altora prin gesturi de pace, în acest timp marcat de ororile războiului, și prin opere de milostivire față de cei aflați în nevoie, transmite din toată inima Binecuvântarea Apostolică Excelenței Voastre și tuturor celor care s-au alăturat acestui gând cordial, precum și celor încredințați grijii Voastre pastorale”.

Revenind la cantina „Papa Francesco” nu pot să nu amintesc că Sfântul Părinte personal a susținut financiar această structură de binefacere. Chiar într-o discuție recentă cu Mons. Cesare Lodeserto, Papa Francisc i-a spus: „Amintește-mi săptămâna viitoare și îți voi mai trimite niște bani pentru săracii noștri de la cantină”. În scrisoarea din 2 decembrie 2022, Mons. Cesare Lodeserto, îi scria card. Konrad Krajewski, elemosinarul Sfântului Părinte, mulțumindu-i „nu doar pentru ne-a transmis donația, ci și pentru Binecuvântarea Apostolică... Apropierea Papei Francisc, exprimată în orice mod, este un dar important, pentru că încurajează, stimulează și face din iubire, dincolo de greutățile și sacrificiile înfruntate, un timp al lui Dumnezeu de dăruit celor care au nevoie”.

În anul 2014, un copil din Chișinău, Vasile este numele lui, alături de alți copii din Europa din familii vulnerabile, i-a scris Papei Francisc o scrisoare în care își povestea istoria vieții încă nu atât de lungi, dar greu încercată. Același Vasile a fost ales să-i înmâneze Sfântului Părinte un exemplar al cărții care adunase toate acele scrisori, fapt care s-a și întâmplat într-o zi de vară din acel an. Mai mult de atât, băiatul i-a oferit cadou papei „crucea copiilor străzii din Chișinău”, iar drept răsplată și mângâiere a primit un sărut și o îmbrățișare din partea papei.

Un semn deosebit al apropierii Papei Francisc de Dieceza de Chișinău a fost vizita card. Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun, în Republica Moldova, în perioada 13-16 septembrie 2018, vizită prilejuită de participarea la Congresul Mondial al Familiilor și de Jubileul de 25 de ani de la înființarea primelor structuri centrale ale Bisericii Catolice din Republica Moldova. Eminența Sa a adus cu sine și salutul special al Papei Francisc pe care l-a adresat episcopului, clerului și credincioșilor din Moldova atât în cadrul predicii de la Liturghia solemnă celebrată în Catedrala „Providența Divină” în ziua de vineri, 14 septembrie 2018, cât și în predica de la Tiraspol, la 16 septembrie același an, unde a și consacrat biserica dedicată Sfintei Treimi. Iată cuvintele cardinalului din predica de la Tiraspol: „Am onoarea și plăcerea de a vă transmite salutul și binecuvântarea Papei Francisc, care vă este aproape cu atenția sa grijulie și părintească și care ne întărește, ca succesor al lui Petru, în credință”.

În același an, în perioada 5-11 noiembrie, Preasfințitul Anton Coșa, alături de episcopii catolici din România, s-a aflat la Roma pentru vizita ad limina apostolorum, ocazie cu care i-a transmis Papei Francisc salutul credincioșilor din Dieceza de Chișinău, Sfântul Părinte, la rândul său, transmițând, prin intermediul episcopului nostru, a sa Binecuvântare Apostolică și apropierea față de Biserica noastră locală.

Un alt eveniment memorabil pentru mulți credincioși catolici din Dieceza de Chișinău în relația lor cu Papa Francisc a fost vizita Sanctității Sale la Iași, la 1 iunie 2019. Din Republica Moldova, ca pelerini, au fost prezenți în fața Palatului Culturii din Iași circa 600 de credincioși, veniți din toate comunitățile catolice, precum și reprezentanți ai autorităților de stat. Pentru a manifesta prezența noastră la acest eveniment istoric, organizatorii au voit ca un credincios din Dieceza de Chișinău să citească una dintre intențiile de la Rugăciunea credincioșilor. Și așa a fost, alegerea fiind dna Lucia Arseni. În discursul ținut, Papa Francisc a spus printre altele: „Mă bucur să știu că în această piață se află chipul familiei lui Dumnezeu care-i îmbrățișează pe copii, pe tineri, pe soți, pe persoanele consacrate, pe bătrânii români din diferite regiuni și de diferite tradiții, precum și pe cei din Moldova, cei veniți de dincolo de Prut, pe credincioșii ceangăi și cei de limbă poloneză și rusă. Duhul Sfânt ne convoacă pe toți și ne ajută să descoperim frumusețea de a sta împreună, de a ne putea întâlni pentru a merge împreună. Fiecare cu limba sa și cu tradiția proprie, dar toți fericiți de a ne întâlni ca frații”.

La 3 iunie, după încheierea vizitei papei în România, Preasfințitul Anton Coșa i-a adresat o scrisoare de mulțumire, în care spunea: „Sanctitatea Voastră, darul pe care ni l-ați făcut prin vizita pe pământul României a ajuns și la inimile numeroșilor credincioși proveniți din Moldova, de dincolo de Prut și de limbă rusă, așa cum ați menționat în discursul de la Iași, care au voit să fie prezenți, fapt pentru care eu personal și toți credincioșii Diecezei de Chișinău Vă mulțumesc enorm”. Spre final, scria: „Sfinte Părinte, fiți sigur că vă vom purta mereu în inimă, oferindu-vă mai ales darul rugăciunii noastre, așa cum ați cerut de mai multe ori în cadrul întâlnirilor. Dar voim să hrănim speranța că, într-o zi, veți putea vizita și națiunea moldavă și întâlni pe credincioșii și poporul din această țară, care, în istoria sa, nu a avut niciodată bucuria de a primi un pontif roman”.

Cu ocazia aceleași vizite în România, Papa Francisc a voit să ofere pentru săracii din Moldova o anumită sumă de bani, care a fost transmisă Diecezei de Chișinău prin intermediul ES Miguel Maury Buendía, nunțiul apostolic de la acea vreme. La 24 septembrie 2019, Preasfințitul Anton Coșa i-a transmis un mesaj în care îi mulțumea papei pentru darul oferit ca și pentru „salutul pe care l-ați adresat poporului moldav în cursul frumoasei întâlniri de la Iași”. Banii au fost duși personal de episcopul de Chișinău și de nunțiul apostolic unor bătrâni și săraci, beneficiari ai cantinei „Papa Francesco”, iar bucuria acestora de a fi destinatarii unui dar chiar din partea papei de la Roma l-a făcut pe Preasfințitul Anton să continue același mesaj astfel: „Cu siguranță, valoarea cea mai mare a fost gestul gratuit și sincer al Sanctității Voastre, manifestare a apropierii pe care săracii au simțit-o și au apreciat-o, chiar dacă sunt în cea mai mare parte ortodocși. Cu ei ne-an rugat pentru Sanctitatea Voastră, recitând rugăciunea comună Tatăl nostru care ne unește pe toți”.

În sfârșit, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de episcopat, Papa Francisc i-a trimis Preasfințitului Anton o scrisoare de felicitare, pe care o redau integral, în traducerea în limba română: „Venerabilului Frate Anton Coșa, Episcop de Chișinău. Celebrând în mod fericit, în Epifania Domnului, jubileul de argint al consacrării [tale] episcopale, te felicităm frățește cu acest eveniment bucuros, amintindu-ne de lucrarea ta pentru binele credincioșilor și clericilor Diecezei de Chișinău îndeplinită cu mare zel, precum și râvna ta în slujirea pastorală împlinită cu fidelitate, în timp ce, prin mijlocirea fericitei Fecioare Maria și a sf. Ioan Paul al II-lea, îți urăm [toate cele] bune, fericite, prielnice, împărțit cu bucurie binecuvântare ție și turmei tale, cerând rugăciuni pentru slujirea noastră petrină. Dată la Roma, Lateran, în ziua de 20 a lumii decembrie, anul 2024”.

* * *

S-ar mai găsi și alte manifestări ale legăturii care a unit Dieceza de Chișinău de Papa Francisc. La final voi veni cu o mărturie personală. Am avut posibilitatea să mă întâlnesc de trei ori cu Sfântul Părinte: în 2019, la audiența generală de miercuri, în 2023, la audiența acordată de Sfântul Părinte participanților la Conferința Caritas Internationalis, și în 2025, cu ocazia audienței generale de miercuri, împreună cu majoritatea colegilor din promoția 2024, la împlinirea a zece ani de Preoție. Mereu am văzut în fața mea un om zâmbitor, amabil, i-aș spune drăguț cu fiecare, iar strângerea de mână sănătoasă nu o voi uita niciodată.

La revedere în rai, Sfinte Părinte!

Pr. dr. Petru Ciobanu