La 1 septembrie, Ziua Mondială de Rugăciune pentru Ocrotirea Creației, va pune începutul lunii de rugăciune pentru creație, care se va încheia la 4 octombrie, cu ocazia comemorării sfântului Francisc de Assisi.
Sunt două noutăți care merită atenția noastră.
În primul rând, noua Liturghie pentru ocrotirea creației. Aceasta reprezintă un pas înainte în chemarea comunităților să aibă grijă de casa noastră comună.
Liturghia pentru ocrotirea creației este o nouă formulă liturgică introdusă în Biserica Catolică și poate fi celebrată în orice moment al anului, dar este integrată în timpul dedicat creației, care durează de la 1 septembrie (Ziua Mondială de Rugăciune pentru Ocrotirea Creației) până la 4 octombrie (sărbătoarea sfântului Francisc de Assisi).
Liturghia pentru ocrotirea creație, introdusă în Misalul Roman, a fost „inaugurată” miercuri, 9 iulie 2025, de Papa Leon al XIV-lea, și este mult mai mult decât atât. Va fi o ocazie prețioasă pentru comunitatea creștină de a plasa tema grijei față de casa noastră comună în centrul liturghiei. Textul este inspirat din enciclica Laudato si' a Papei Francisc, la a zecea aniversare a publicării.
În plus, Papa Leon a transmis Mesajul pentru Ziua Creației 2025, intitulat „Seminţe de pace şi de speranţă”, în care se referă la bobul de grâu care trebuie să moară pentru a da roade (In 12,24).
„În diferite părţi ale lumii”, scrie Papa, „este de acum evident că pământul nostru se prăbuşeşte. Peste tot nedreptatea, încălcarea dreptului internaţional şi a drepturilor popoarelor, inegalităţile şi lăcomia din care decurg produc defrişări, poluare, pierdere a biodiversităţii”.
„Se pare”, adaugă Papa Leon, „că încă există o lipsă de conştientizare a faptului că distrugerea naturii nu afectează pe toţi în acelaşi mod: călcarea în picioare a dreptăţii şi a păcii înseamnă lovirea mai puternică a celor mai săraci, marginalizaţi, excluşi. Suferinţa comunităţilor indigene este emblematică în acest context”.
El continuă: „Într-o lume în care cei mai fragili sunt primii care îndură efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, ale defrişărilor şi ale poluării, grija faţă de creaţie devine o chestiune de credinţă şi de umanitate”.
C. L.